Povești pe îndelete

Deschid ochii. Mă simt ciudat, de parcă o altă Dridriana s-ar fi trezit în locul meu. Dar nu stau prea mult pe gânduri și arunc plapuma cât colo. Dau fuga să mă spăl pe față și ochii îmi rămân blocați pe chipul din oglindă. Mă apropii, aproape că-mi lipesc nasul de luciul rece, și constat că un fir alb de păr mi-a ieșit în frunte. – Ce cauți tu aici? mormăi, în...

Nu am timp acum de stat la taclale, pierd trenul. Pleacă la ora 22 și 32 de minute și eu nici măcar nu am ajuns la gară. Te rog, mă grăbesc, nu insista, nu pot să mă opresc niciun minut, nici măcar o secundă. Ce spui? că dumneata nu te grăbești deloc… Văd și eu asta: stai tolănit în fotoliu, cu cana de ceai și cutia cu biscuiți alături și te aștepți să te distrez...

Detectivul din Vaidenoi, cunoscut și sub numele de Murăngură – Petre Murăngură, mai precis – se pregătea de nuntă. Se trezise cu noaptea-n cap, făcuse un mic jogging pe ulița principală, întâlnise vreo patru câini fără stăpân, fusese lătrat și hăituit de către aceștia pe tot parcursul sprintului final, după care revenise speriat acasă și le trântise poarta în...

Murăngură intră în cafenea tare abătut. Trăgea după el ditamai valiza pe rotile, cam roasă pe la colțuri, e-adevărat, dar pe rotile totuși. Cafeneaua din Vaidenoi fusese cândva un birt, apoi fusese ridicat la rang de internet-café, pentru ca, odată cu plecarea vechiului proprietar hai-hui prin Europa și cu trecerea timpului, să ajungă la statutul de simplă cafenea. În...