Povești care te trag de mânecă: pentru copii și nu numai

Să știți că nu am de gând să vă mint – toate cele pe care le veți citi aici sunt baliverne. Adică născociri. Nu știu exact la ce vă așteptați voi de la mine, însă eu aștept un singur lucru de la voi: să citiți. Povești. Cât mai multe! Pentru că eu sunt tare ocupată cu născocitul, vă las în grija personajelor care bântuie pe acest site. Nu vă fie teamă, sunteți pe mâini bune!
PS: Și nu vă mai luați atâta în serios, că lucrurile sunt mai simple decât par.

adică scurte și foarte scurte

Povești pe nerăsuflate

O petrecere ca-n filme

După ce termină de clătit și ultima farfurie, bucătarul căscă îndelung și ieși din bucătărie. Își dezlegă șorțul pătat și îl aruncă pe spătarul unui scaun. Își târâi picioarele până la baie, bâjbâi după periuță, puse pastă pe ea și începu să-și frece dinții. Era foarte de obosit. Gătise în ziua aceea pentru întreaga familie: frați, surori, copii, părinți, nepoți,...

Detectivul și Țepoasa

A fost odată ca niciodată un detectiv. Nici prea strălucit, dar nici prea încuiat, domnul Murăngură locuia într-un sat în care nu se întâmpla nimic niciodată. Acum, să nu mă-nțelegeți greșit, în satul acela mai trăiau și alți oameni, iar motive misterioase de ciondăneală se găseau la tot pasul. Însă domnul Murăngură găsea că era sub demnitatea lui să rezolve enigme de...

Sâmbătă sunt haplea

Astăzi este sâmbătă. Este ziua pe care mi-o petrec cu bunica de dimineață până seara. Bunica locuiește la vreo cincizeci de kilometri de noi, la poalele unui deal, fix pe Strada Teiului. Eu nu văd să fie vreo stradă pe aici, doar o uliță neasfaltată șerpuind printre case. Și nici vreun tei, doar câțiva pruni și-un brăduț. Bunica m-a trezit cu noaptea-n cap. Nici n-am...

Trei sute nouăzeci și cinci de kilometri

Victor și Alexa se foiesc pe bancheta din spate. Au amorțit și le este foame. Din fericire, tata semnalizează și virează spre dreapta. „Calul albastru” (cum și-au botezat ei mașina) intră în parcarea benzinăriei și oprește lângă alți doi „cai”: unul gri și unul negru. Tata coboară din mașină și își îndreaptă mulțumit spatele. Își verifică telefonul mobil: mai are o zi...

adică lungi și foarte lungi

Povești pe îndelete

Clara Martin (VII)

PLANURI ÎMPREUNĂ Un huruit surd îi întrerupse. Se priviră surprinși, așteptând parcă să se întâmple ceva. Un soi de neliniște plutea în aer. Huruitul reveni și mai puternic, din stradă se auziră sirene, iar podeaua începu să trepideze sub picioarele lor. Luiza începu să tremure, copiii încremeniră. Bunica Martin se uită la domnul Vasile și spuse cu o voce neobișnuit de...

Clara Martin (VI)

UN TIMID ȘI JUMĂTATE Vasile Dima era un mare timid. De când se știa fusese timidul familiei, timidul clasei, timidul întregii găști cu care copilărise printre blocuri. Nici vorbă să-și poată apăra ideile și drepturile; mâinile îi transpirau, obrajii i se înroșeau, vocea începea să-i tremure, iar soluția cea mai la îndemână fusese mereu fuga (în diversele ei forme). Când...

Clara Martin (V)

Un plan cu p mic Bucuroși că aveau un plan, copiii porniră pălăvrăgind spre casă. În plus, aveau de gând să inventeze un cod secret de comunicare, ca să nu se prindă nimeni de strategia lor. Deocamdată nu se puteau pune de acord dacă să folosească doar gesturi sau dacă să includă și cuvinte. Otilia veni cu ideea să nu mai vorbească deloc și să comunice prin bilețele în...

Clara Martin (IV)

Un Plan cu P Mare Clara Martin se așeză la birou. Cu un aer distrat îndreptă cutia din lemn sculptat în care îndesase de-a lungul timpului tot felul de hârțoage și se miră puțin (dar doar puțin) de colțurile scrisorilor care scăpau din ea. Pentru că era într-o dispoziție de zile mari, nu acordă atenție aspectului ușor răvășit al biroului și își deschise laptopul....

Povești împreună

Noi povești copilărești

Povești Împreună: O nouă serie de povești premiate în cadrul concursului „O Imagine, O Mie de Povești”. Felicitări tuturor! Vă doresc o lectură plăcută și aștept cu nerăbdare să descopăr și să citesc poveștile copilărești ale anului 2022. Pe curând, dragi prieteni! *** Tăria unui cuvânt de Alexandru – Petru Asaftei, 12 ani / Piatra Neamț, jud....

Copiii scriu povești

Povești Împreună: De cele mai multe ori, un mic imbold este suficient pentru a-i incita pe copii să scrie povești și să ne dezvăluie și nouă, astfel, o parte din lumile din mintea lor. Cu ajutorul vostru – părinți, profesori și bibliotecari – concursul „O Imagine, O Mie de Povești” a reușit să fie unul dintre aceste imbolduri. Vă mulțumesc tuturor din...

Povești premiate

Salutare tuturor! Știm cât sunteți de nerăbdători să aflați căștigătorii concursului nostru O Imagine, O Mie de Povești. Știm cât de multă emoție ați pus în poveștile voastre și cât de mult ați muncit la croșetarea lor. Și știm sigur că ne vom mai întâlni pe calea aventurilor scrise. Tocmai de aceea, noi – Ana Groszler și Dridriana – am hotărât să...

Sâmbătă sunt haplea

O nouă interpretare vizuală a poveștii „Sâmbătă sunt haplea”. Visăm, de data aceasta, grație culorilor și atmosferei minunat surprinse de către Anca Barbu. Mulțumiri atelierului Branqa Studio pentru o colaborare frumoasă și de lungă durată. *** Astăzi este sâmbătă. Este ziua pe care mi-o petrec cu bunica de dimineață până seara. Bunica locuiește la vreo...

Dridriana.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Mai multe informații

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close