Ilustrație: Daniela Olaru

Dragilor,

Vă mulțumim că ați acceptat provocarea noastră de a scrie povestea lui VerdePrinț.

Nu știm cât de simplu sau de complicat a fost să vă imaginați cum s-ar descurca prințul la școală, însă distractiv știm sigur că a fost.

Iată câștigătorii concursului nostru:

❇️ Maria Iosana Ghilea – 13 ani

❇️ Ștefan Micu – 11 ani

❇️ Sabina Grădinaru – 12 ani

Vă mulțumim tuturor pentru poveștile trimise și rămâneți pe recepție pentru publicarea lor pe site.

Toate gândurile noastre bune și un final de an luminos, cu povești cât mai năstrușnice!

Cu prietenie,

Dridriana & Daniela

👑 👑 👑

Dragi prieteni,

Scriem, din nou, POVEȘTI ÎMPREUNĂ!

❇️ Cum? Eu am dat startul poveștii, Daniela Olaru a ilustrat, iar voi scrieți continuarea.

❇️ Cine? Copiii cu vârsta între 7 și 14 ani.

❇️ Când? În perioada 22 noiembrie – 5 decembrie.

❇️ Unde? Primim poveștile voastre pe adresa dridriana.povesti@gmail.com

Cele mai inspirate trei povești vor fi premiate cu cărți surpriză (chiar și cu niscaiva Povești pe Nerăsuflate cu autograf 😉).

❇️ Vom anunța rezultatele concursului în data de 12 decembrie și, așa cum v-am obișnuit deja, poveștile voastre vor fi publicate pe site.

Să aveți inspirație și spor la scris!

Cu drag,

Daniela & Dridriana

ELEVUL VERDE DINTR-A TREIA

VerdePrinț o privea furios pe Ilinca. O nouă dimineață în care fetița nu voia să meargă la școală! A câta, oare? Și nu doar că nu voia să meargă la școală, dar nu voia nici măcar să se dea jos din pat. În timp ce părinții își pierdeau timpul îngrijorându-se prin bucătărie, fratele mai mare al Ilincăi tropăia nerăbdător în fața ușii:

– Haideți, odată, că întârziem!

Drept răspuns, fetița își trase plapuma peste cap și țipă să fie lăsată în pace.

Nemaiputând-o suporta, VerdePrinț luă cea mai curajoasă hotărâre din viața lui și făcu două sărituri: în primul rând, sări de pe calul pe care stătuse cocoțat vreme de trei pagini; în al doilea rând, sări din cartea de povești direct pe covorul din camera Ilincăi. Cu gesturi precise, curajosul își dădu jos pelerina princiară și se îmbrăcă peste cămașă cu un tricou lălâu care zăcea pe jos. Culese de pe covor și cascheta neagră a fetiței și își ascunse părul sub ea, își trase cozorocul peste ochi și se prezentă în fața ușii:

– Sunt gata!

Nu-l întrebă nimeni nimic. Cu toții păreau să-și țină respirația, fericiți că-și urniseră, în sfârșit, copila către școală. Dar cel mai fericit dintre toți era, desigur, VerdePrinț. Căci mereu își dorise să ajungă în locul acela misterios numit Școală, loc pe care unii oameni îl lăudau din toată inima, iar alții – ca Ilinca – îl detestau (tot din toată inima).

Înconjurat de hărmălaia dimineții, VerdePrinț fu cuprins de frisoane de bucurie, dar și de frică. Din fericire, își aminti de învățămintele bunului său sfetnic de la palat și își mai aminti și că Ilinca era elevă în clasa a-III-a B, așa că își făcu rapid un plan în patru pași.

Primul pas: să intre în școală.

Al doilea pas: să găsească clasa a-III-a B.

Al treilea pas: să reziste la prima oră.

Al patrulea pas: să improvizeze, în funcție de ceea ce avea să se întâmple la pașii precedenți.

Având în minte toate aceste lucruri, VerdePrinț respiră adânc și porni la luptă…

Comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dridriana.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Mai multe informații

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close